Diana Slav

De ce trebuie să purtăm mască deși ne-am vaccinat? Cum poate imunizarea să limiteze pandemia SARS-CoV-2 dacă vaccinul nu previne infectarea? Iată ce spun specialiștii în domeniu despre aceste temeri justificate.

Multe dintre vaccinurile actuale nu asigură imunitate sterilizantă, ceea ce înseamnă că previn îmbolnăvirea, nu infectarea cu virusul pandemic. Este și cazul vaccinului împotriva SARS-CoV-2 dezvoltat în 2020, despre care nu se știe încă dacă poate asigura imunitate sterilizantă.

O distincție clară: prevenirea infectării – prevenirea îmbolnăvirii

Deși cunoscute drept o minune a medicinei, vaccinurile oferă niveluri diferite de protecție: unele protejează de boală, altele de virus și, implicit, și de boală. Acestea din urmă sunt adevărate realizări ale cercetării în domeniul medical, întrucât duc la imunitatea sterilizantă, ce presupune că sistemul imunitar devine o barieră menită să oprească virusul la intrarea în organism. Este o diferență extrem de importantă între cele două, întrucât un vaccin care previne îmbolnăvirea nu vă împiedică să luați virusul, pe care apoi să îl dați altora, chiar dacă nu aveți simptome. Acesta este și motivul pentru care trebuie să purtați mască și după vaccinare.

Majoritatea vaccinurilor din lume previn îmbolnăvirea, nu infectarea

Dincolo de lumea ideală, realitatea cercetării ne arată faptul că vaccinurile care asigură imunitatea sterilizantă sunt extrem de greu de produs, astfel că majoritatea vaccinurilor aprobate și utilizate în lume previn doar îmbolnăvirile. Din fericire, însă, majoritatea vaccinurilor au redus substanțial numărul de infectări prin reducerea nivelului de boală la indivizi. Este soluția găsită la nivel mondial pentru a ține sub control pandemia de SARS-CoV-2.

Spre exemplu, vaccinul împotriva Rotavirusului (o cauză frecventă de diaree la sugari) previne numai boala severă, dar studiile din SUA au indicat o scădere de 90% a vizitelor la spital din acest motiv începând cu 2006, când a fost introdus vaccinul. Aceeași situație se aplică și în cazul vaccinului împotriva poliovirusului (care ar putea fi eradicat la nivel global).

Anticorpul perfect, greu de obținut

Deși extrem de eficiente în reducerea bolii, nu se știe, la momentul de față, dacă vaccinurile SARS-CoV-2 pot produce imunitate sterilizantă.  Mai exact, este posibil ca cei vaccinați să ia virusul, dar nu vor dezvolta simptome. Explicația medicală este aceea că răspunsul imun indus de vaccin nu poate opri reproducerea fiecărei particule de virus. Pentru obținerea imunității sterilizante este necesar un anticorp cunoscut sub denumirea de „anticorp neutralizant“, care blochează intrarea virusului în celule și previne multiplicarea lui. Dar pentru a crea anticorpul perfect, este necesar ca virusul infectant să fie identic cu cel al vaccinului, ceea ce este destul de dificil.

Sistemul imunitar este activat

Partea bună este aceea că sistemul imunitar uman reacționează în fața virusului, multiplicarea virală este încetinită și, astfel, șansele de îmbolnăvire sunt reduse.

Vaccinurile antigripale, spre exemplu, previn îmbolnăvirea, iar nu infectarea, iar acest lucru se datorează diferitelor tulpini de gripă care circulă (o situație care poate apărea și cu SARS-CoV-2). După ani de studiu al vaccinurilor antigripale s-a descoperit că, deși nu au fost în măsură să inducă imunitatea sterilizantă, au fost extrem de utile pentru controlul virusului.

Asimptomaticii produc virusuri mai slabe 

Lipsa imunității sterilizante ca efect imediat al vaccinării presupune infecții asimptomatice, într-adevăr, dar acest lucru nu va duce la creșterea numărului de persoane pozitive SARS-CoV-2. Explicația: asimptomaticii produc de obicei virusuri cu o putere mai scăzută, astfel că cei vaccinați nu ar mai trasmite suficient virus pentru a provoca boli severe. Cei care totuși, se infectează de la pozitivii asimptomatici vaccinați, vor transmite mai puțin virus următorului contact. Această teorie a fost demonstrată  experimental folosind un vaccin care vizează un virus diferit la pui: numai o parte din grup a fost vaccinată, iar păsările nevaccinate au prezentat boli mai ușoare și au produs mai puțini virusuri.

DISCLAIMER: Acest articol a fost preluat și prelucrat în limba română și mai accesibil, sursa fiind acest articol. Acesta este un proiect academic, nu are nicio afiliere, nu este făcut în beneficiul niciunei organizații care ar putea beneficia de pe urma lui și a fost făcut prin consultare cadre medicale din domeniul imunologiei.

ECHIPA: DIANA ȘERBĂNESCU (SLAV) – ALINA IORDAN – ANDRA COJOCEA – CLAUDIA (HOTNOG) PETRARU – ELISABETA STEFAN

PROIECT DISCIPLINĂ COMUNICARE MULTIMEDIA

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANȚA / FACULTATEA DE LITERE

MASTERAT RELAȚII PUBLICE ȘI DEZVOLTARE INTERCULTURALĂ