Diana Slav

Ca tot este 8 martie care a pornit ca o lupta a femeilor, va ofer cadou un articol dedicat femeilor de poveste din Dobrogea.

Ideea asta mi-a incoltit acum ceva timp, cred ca mai bine de jumatate de an, intamplator chiar in timp ce faceam al meu Constanta La Pas / Constanta Walking Tour cu o tanara foarte activa din Dobrogea – Oana de la Techir, ca toti cred ca o stim asa. Si vorbeam de conferintele Elite Business Women (urmatorul eveniment vine in Constanta chiar peste cateva zile 😉 ) De unde mi-a rasarit mie urmatoarea intrebare: ok, laudam si promovam femeile active din zilele noastre, ceea ce este foarte bine, dar pe cele de acum 100 de ani cine le onoreaza?

Cam asa am pornit. Initial m-am gandit la Regina Elisabeta care a iubit marea atat de mult (avem si acum o parte din Cuibul Reginei) si apoi la Regina Maria, care mai intai a construit Palatul Regal din Mamaia (pacat ca este in paragina, mai multe detalii pe Info Sud-Est) si apoi a indragit Balcicul aducand alaturi de ea si cercul intelectual si artistic.

Primele doamne de pe lista le-am gasit in articolele doamnei Lapusan din Ziua de Constanta si apoi am inceput sa tot caut si sa cer recomandari (multumirile vin la final 😉 ). Si tot gasesc, dar ma voi opri momentan aici cu lista si promit ca o voi actualiza periodic fiindca mai am de studiat niste liste de personalitati dobrogene de la biblioteca 🙂

Inainte sa le insir, o nota: acestea sunt femeile care m-au impresionat pe mine. Si sunt de admirat cu atat mai mult cu cat acum 100 de ani femeilor le era si mai greu sa faca ceva si sa le fie si recunoscut meritul. E doar o lista, lista mea, nu e un top in niciun fel, fiindca fiecare a actionat in domenii si conditii diferite. Si am inclus Dobrogea nu doar Constanta fiindca inclusiv Balcicul a fost o destinatie preferata de personalitatile acelor vremuri.

Maria Dumitru Castano – preferata mea pana acum –  una din primele femei jurnalist, primul redactor sef la Dobrogea Juna (1925).A devenit apoi consilier municipal in 1935 si s-a preocupat de asistenta sociala; infiintase deja un orfelinat la Mangalia inca din 1923 (unde la bucatarie lucrau pensionarele orasului, pe rand, ca voluntare). A infiintat in 1930 “Asociatia pentru Emanciparea Civila si Politica a Femeii Romane”, unul din membrii fondatori a fost Cecilia Cutescu Storck, presedinte era Nicolae Iorga. Sprijinul material venea de la Demostene Tranulis, intrunirile se tineau la sala Ligii Culturale, devenita sala de teatru Tranulis, devenita Fantasio, actual Teatrul de Stat. Motto: “vrem sa muncim in folosul tarii” (sursa – Ziua de Constanta)

Ioesefina Panescu – prima femeie fotograf din Constanta –  este fiica lui Gustav Rotlender primul radiotelegrafist maritim decorat si de regele Carol 1. Inainte de al doilea razboi mondial s-a angajat la un atelier fotografic si apoi s-a calificat retusier. In timpul razboiului patronul care o angajase a fugit in Basarabia si ea a tinut atelierul functional. (sursa – Ziua de Constanta)

Henriette Delavrancea Gibory – una din cele 4 fete ale lui Barbu Stefanescu Delavrancea – una din primele femei arhitect in Romania, a patra mai exact. A proiectat “Castelul pe Nisip” si “Cetatea pe Nisip” intre Eforie Sud si Nord care au apartinut lui Carol al II-lea si Elena Lupescu. A proiectat 22 de vile in Balcic (printre care Pavilionul de Ceai si Pavilionul Granicerilor de la Castel Balcic, celelalte fiind pentru intelectualii si artisti cu proprietati acolo) – surse: Constanta Old City, Adevarul

Aneta Forna Cristu – artist papusar – nascuta in 1935 la Tuzla. A fost papusar, marionetist, interpret, regizor, profesor pentru alti artisti papusari. A primit premiul de excelenta in animatia romaneasca (surse: Adevarul, Teatrul Tandarica, Ziua de Constanta)

Eugenia Tarasescu Jianu – scenograf, papusar – nascuta 1942. A primit multiple premii internationale pentru scenografie (surse: Uniter, Teatrul Tandarica, Ziua de Constanta,  Raluca Tulbure)

Arta Florescu – soprana care si-a inceput copilaria artistica la teatrul Elpis (povesteste in jurnalul ei prima amintire de la 5 ani in fata scenei de la teatrul Elpis cand canteretei pe scena i s-a aruncat un buchet de maci rosii) si apoi i-a fost profesoara Aidei Abagief (sursa: Ziua de Constanta)

Aida Abagief – soprana recunoscuta international, inclusa inca din 1990 in enciclopedia marilor cantareti de opera. A pus bazele invatamantului superior de arte in Constanta; mai intai la Liceul de Arta, apoi a infiintat departamentul de arte la Universitatea Ovidius (sursa: Ziua de Constanta)

Jeni Acterian – regizoare romana, de origine armeana, teatrolog și autoare a unui jurnal intim “Jurnalul Unei Fete Greu de Multumit” care descrie foarte frumos perioada interbelica de la mare, Balcic-ul si tabara de pictura de aici (i-a fost muza Luciei Dem. Balacescu) – surse: Enciclopedia Romaniei, Adevarul

Tabara de Pictura de la Balcic – datorita Reginei Maria care iubea acele locuri, a devenit o destinatie atractiva pentru intelectuali si artisti,  adunand un grup de artiste care au organizat si expozitii colective: pictoritele Micaela Eleutheriade (1900-1982), stranepoata lui Gheorghe Tattarescu, Cecilia Cutescu, devenita Stork, prin casatoria cu Frederic Stork, Elena Popea (1879-1941), Margareta Sterian (1897-1992), Lucia Dem. Balacescu (1895-1979), Magdalena Radulescu (1902-1983), Rodica Maniu Mutzner, Nutzi Acontz (1894-1957), dar si sculptorita Milita Petrascu (1892-1976) – sursa: Telegraf

Lucia Dem(etriade) Balacescu – pictorita a fost atrasa de lumea Balcicului, unde si-a cumparat ‘‘o casa cu gradina si vedere la mare’’ si a organizat în 1938 o expozitie colectiva de pictura. Cu toate acestea, s-a simtit mult mai confortabil la Mangalia, oras care mai avea inca teritorii de explorat si nu devenise atat de cosmopolit. De altfel, la Balcic, Lucia Dem Balacescu a pictat foarte multe portrete (din marturisile lui Jeni Acterian, din 1938, aflam ca aceasta ii poza zilnic).sursa: Artmark

sursa foto – galeria de arta blogspot – goo.gl/vxZU6X

Milita Petrascu – a fost singura femeie discipol acceptata de Constantin Brancusi. In 1925 Milita creeaza Monumentul Eroilor Regimentului 13 Artilerie, din Constanta. Acesta se gaseste pe bulevardul Tomis (Parcul Spitalului Judetean), iar o copie a monumentului se afla la Muzeul de Arta din Constanta. Este format dintr-o coloana inalta de trei metri sustinuta de un soclu hexagonal de 75 cm, in capatul careia, pe un glob metalic stilizat, se afla un vultur de bronz cu aripile desfacute.  sursa: Artindex

sursa foto Cuget Liber – goo.gl/ji2Jwj

Cecilia Cutescu Storck – prima femeie profesor universitar de arte in Europa, prima femeie care a facut pictura murala in Romania. A fost membru fondator in asociatia infiintata de Maria Dumitru Castano si parte a Grupului celor 3 doamne. A avut casa la Balcic unde ii placea sa creeze. In biografia “Fresca unei vieti” (capitol “Povestea minunata, Balcicul”) scrie “Balcicul pe langa Constanta – pentru un artist – este ca o gradina fata de un loc parasit”. Surse : Enciclopedia Romaniei, Artmark, Carte autobiografica “Fresca unei vieti”

sursa foto – Artmark , link mai sus

Nina Arbore – a lasat orasului Constanta pictura Bisericii Sfintii Imparati Constantin si Elena. Alaturi de Cecilia Cutescu Storck si Olga Greceanu erau cunoscute ca fiind “Grupul celor 3 doamne” (pe ideea grupului lucrativ masculin – Han, Tonita, Sirato, Dumitrescu). Surse: Ziua de Constanta , Wikipedia ,  Adevarul

Hortensia Papadat Bengescu – a stat 10 ani in Constanta (1921 – 1932), sotul ei venind magistrat detasat la Curtea de Apel. A publicat in “Dobrogea Literara” si “Plaiuri Dobrogene” si a scris foarte mult cat a stat aici. A fost foarte retrasa, iubind sa se plimbe singura seara pe plaja, evitand viata mondena a Constantei de atunci, “maimutarita dupa codurile occidentale” si caracterizata “printr-o atmosfera de stupid formalism”. (Surse: Povestile Marii Negre, Romania Libera, Telegraf)

Cella Serghi – datorita cartii “Panza de paianjen – “Eu am vrut sa scriu o singura carte ca o singura viata si marea sa sune intre copertele ei ca in valvele unei scoici. Am vrut sa-mi retraiesc copilaria si primele iubiri, bucuriile si tristetile, aspiratia spre inaltimile vietii, reusitele si infrangerile, amagirile si suferintele. Si peste tot, marea, prima mea dragoste si prima mea durere.” (surse : Ziua de Constanta, Jurnalul National , Adevarul )

Cu multumiri pentru articole, informatii, ponturi:

Aurelia Lapusan – seriile  Personalitati in Constanta si Constanta de Odinioara

Sinziana Ionescu – Adevarul de Constanta

Radu Cornescu & Zetu: Constanta Old City & Constanta Imagini vechi blogspot

Ionel Alexe – Biblioteca Judeteana Constanta

Costin Scurtu – Muzeul Militar Constanta