Calatoriile nu te schimba, te descopera

Spread the love
De fapt nu te schimba, dar te cizeleaza, te relaxeaza, te fac mai introspectiv, mai analitic, mai atent la tine si la cei din jur. Dar celor din jur da, e posibil sa le apari schimbat. Ceea ce-i bine, inseamna ca ai inceput sa inveti ceva din calatorii.
Am decis sa scriu acest text sub influenta textului Biancai cu cele 10 lectii de viata oferite de calatorii
Ma regasesc atat de mult in ele. Ce am retinut de la ea si chiar am inceput sa le pun in practica: mi-am facut o lista de dorinte marunte de indeplinit in viitorul apropiat. Imi voi face o lista mare de bucket list pe care sa o am undeva sub ochi des/ zilnic. Si asa voi fi un pas mai aproape in a le indeplini, fiindca de mine depinde pana la urma.

Si mi-am dat seama ca am si eu propriile lectii si epifanii oferite de calatorii:

1. Am realizat  ca eram un boboc inchis, iar calatoriile m-au facut sa  infloresc. In mai multe directii. Dovada si faptul ca am simtit nevoia sa incep sa pun pe “hartie” ceea ce vad si uneori si ceea ce simt in general despre viata. Nu ma vedeam sa scriu, acum simt nevoia periodic sa imi las gandurile (desi deocamdata sunt multe notite pe telefon, nu ma simt confortabil deocamdata sa le citeasca si altcineva).

2. Am realizat cat de mica sunt eu si bula mea de viata, reprezentata pana la un moment dat de orasul in care locuiam, micul grup de prieteni / cunostinte si putinele locatii vizitate (si acelea doar in tara).
3. Am realizat cat de putine stiam, cat de inguste si putine erau de fapt ideile mele si cate preconceptii nefondate au oamenii in general. Doar ca eu aveam curiozitatea de a cunoaste personal, de a pune sub indoiala intrebarii “de ce” orice, tot. Stiu ca ar trebui sa invatam din greselile altora, eu prefer sa le fac personal, e singura cale de a le retine si de a invata ceva.

4. Am realizat cat de bune au fost orele de geografie si de istorie din scoala si cat de prost sunt predate, cat de neadaptata realitatii este scoala noastra, astfel de ore ar trebui facute pe teren, sa intelegi ce e ala un cuart,o fosila, sa faci diferenta intre o biserica si o moschee, intre un stil de arhitectura si altul. 
(si neaparat ar trebui reluate orele de educatie civica, sa invatam iarasi sa traversam strada corect)

5. Am realizat cat de superficial trec multi prin locurile in care ajung. Chiar si eu in primele iesiri din tara am fost turista care a vazut doar ce i se oferea in fata.

6. Am invatat sa nu spun ca nu-mi place ceva pana nu incerc, oricum sunt curioasa, pofticioasa si gurmanda, deci nu e o problema. Si nu ma refer doar la mancare. Eu sunt omul care spune “da” si apoi vede / afla in ce s-a bagat.

7. Am invatat ca orice problema are o incheiere care uneori nu depinde de mine si ca supararea mea nu o va face sa se termine mai repede, asa ca mai bine “plang” 5 minute si apoi ma reorganizez.
8. Am realizat ca-mi place sa plec pregatita in calatorii, dar sa las de la mine. Uneori planurile nu ies, e fix acel mic detaliu pe care nu l-ai prevazut sau nu l-ai luat in calcul (cat de curand chiar vin cu povestea Toscanei, care mi-a oferit o astfel de  lectie).

9. Am invatat ca uneori cele mai mari surprize vin din locurile mici de la care nu te astepti (revin cu ideea Toscanei care m-a impresionat). Asa cum si ajutorul vine uneori de la persoanele de la care poate nu te asteptai.

10. Am aflat despre mine ca sunt putin control freak, pe langa faptul ca imi place sa plec cu temele facute despre locatia in care ajung imi cam place sa fiu si sefa de echipa…si nu prin supunere la vot 🙂
Sau pur si simplu sunt egoista, fiindca de fiecare data eu doar vreau sa fac ceva sau vreau sa fie ca mine. Si de multe trebuie sa fac un efort constient sa-i intreb si pe cei din jur ce ar vrea sa faca ei. Nu cred ca o sa ma schimb, sincer, nu-mi doresc sa ma schimb 🙂

De aceea, in incheiere as vrea sa le multumesc prietenilor buni cu care am fost in vacante care m-au lasat sa fiu “sefa” sau pur si simplu sa-mi fac de cap chiar si singura cand am dorit. Si sotului cu care impart pasiunea pentru calatorii si care este principala “victima” a egoismului meu 🙂

P.S. – e o intamplare ca au iesit fix 10 lectii, eu am inceput doar sa torn ideile haotic cum mi se invalmaseau in cap 🙂
Bonus:
11 – calatoriile si dezvoltarea acestui segment in viata mea mi-au dat sansa sa cunosc o gasca de oameni superbi cu aceeasi pasiune a calatoriilor
12 – nu neaparat calatoriile, dar totusi si ele m-au facut sa realizez cat de norocoasa sunt in general (si cu mici variatii marea majoritate ar trebui sa vada asa lucrurile): sunt norocoasa ca am doua maini si doua picioare perfect functionale, sunt norocoasa ca imi pot purta singura de grija, sunt norocoasa ca sunt sanatoasa, sunt norocoasa ca am un loc de munca si un acoperis sigur, sunt norocoasa ca am o stabilitate care imi permite sa-mi dezvolt hobby-urile, sunt norocoasa ca locuiesc la malul marii, sunt norocoasa ca am avut sansa unei biblioteci generoase acasa.
 


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.