Vara aceasta se anunta plina de premiere pentru mine; una mai frumoasa decat cealalta.
Una din dorintele mele mai vechi era sa fac si eu o drumetie pe munte, moderata ca dificultate, cel putin intr-o prima faza, ca sa vad cum ma descurc. Stiu ca am rezistenta fizica, duc la drum lung, dar la mine la mare drumul e plat si e o diferenta imensa fata de munte.
Plus de asta, asa cum am zis si in titlu, colectia mea de papuci (si ma refer la slapii de plaja) este majoritara; mai bine zis nici nu prea detineam cu adevarat echipament de mers pe munte.
Asa ca pana acum am preferat sa nu ma aventurez prea mult de cate ori am ajuns la munte. Nu de capul nostru si neechipati corespunzator; riscam sa ne vedem apoi pe la stiri 🙂
Intre timp cu atatea ploi am facut o oprire pe la Decathlon si ne-am dotat cu pelerine de ploaie. Si daca tot eram acolo ne-am impiedicat si de niste bocanci, sa fie, si de niste cipici/gumari pentru scaldat in mare cand nu e nisip, etc, etc…bottom line, cardul e destul de trist acum 🙂
Cum toate lucrurile in lumea astea au un mod de a se aseza si de veni in completare in mod firesc, a venit articolul lui Iulian – Trans-Ferro care ne anunta de o invitatie foarte frumoasa de la Asociatia Judeteana de turism Sibiu care oferea in fiecare sambata cate o excursie in imprejurimi. Asta a fost primul moment cand am regretat sincer ca nu stiu sa merg pe bicicleta si care m-a facut sa iau in calcul aceasta optiune.
Ca sa nu mai zic ca lista lor de evenimente din cadrul Zilelor Culturale ale Judetului Sibiu te fac cel putin cu dor de duca, daca nu putin invidios pe ce se intampla acolo tot timpul.
Dar m-am inscris la ultima lor actiune pe luna iunie asa ca sunt fericita ca maine seara voi fi pe drum spre Sibiu, oras pe care il ador oricand oricat de putin si sambata voi participa la o drumetie pe munte pe traseul Bâlea Lac – Vf. Vânătoarea lui Buteanu – Bâlea Cascadă.
Mi-am facut temele si am aflat ca Vf. Vanatoarea lui Buteanu are 2507 m altitudine si este nr. 9 ca altitudine in tara naostra. Stiu si unde vom lua masa la intoarcere dar va voi surprinde pe drum. Amica mea Stefania mi-a si facut recomandari ce sa incerc de acolo.
Si sa vad cum mai strecor si alte activitati pe acolo fiindca este o lista de evenimente de week-end pe acolo in care totul suna atragator. Si de la Gyongyi, coordonatoarea de proiecte a Asociatiei, am aflat ca tot acum sunt si Zilele Muzicale Romano-Americane.
Este ora 1, ma opresc din frunzarit site-ul fiindca deja sunt in sevraj; initial am intrat pe lista de activitati, apoi pe lista de drumetii, apoi am vazut echitatie si mi-am adus aminte ca la Avrig am fost chiar la Ghiocelu, asa ca neaparat trebuie sa ma intorc pentru calarie (si pentru castel), iar cand am ajuns si la experiente inedite mi-am dat seama ca ar fi cazul sa merg la culcare totusi. Prea bun site-ul asta, prea bine facut, prea multe optiuni, am intrat in sevraj 🙂
(sursa) uite asa vreau sa fac si eu o poza 🙂 |
Multă baftă şi doar două sfaturi:
1. rucsacul să fie cât mai mic şi doar cu strictul necesar
2. să nu ratezi răsăritul în fotografii
Rasaritul nu-l voi prinde decat poate de la hotel.
La rucsac da, am de umblat si de stabilit strictul necesar 🙂