Exact asta simt nevoia sa spun ori de cate ori imi mai vine cineva cu o “propunere de nerefuzat”: NU, multumesc!
Sa va spun despre ce este vorba: periodic ma trezesc cu cereri de prietenie si cu mesaje de la persoane complet necunoscute care incearca sa imi vanda Sfantul Graal al calatoriilor. Dupa refuzul initial, vine agresivitatea in discutie, de unde si senzatia ca am fost contactata de o secta, un grup select unde numai initiatii au acces (de aici si secretomania). Primul meu contact cu astfel de prezentari secrete a fost experienta Amway, si de aici si primii prieteni pierduti.
Ma intreb si eu: mai oameni buni, de unde v-a venit ideea creata de a incerca sa cooptati fix oameni care deja calatoresc in veselie? Oameni care si-au facut bloguri proprii de calatorii, care posteaza ponturi si sfaturi, care dovedesc negru pe alb ca se poate individual.
O sa punctez mai jos argumentele mele ca sa fie suficient de clar motivul pentru care NU ma intereseaza aceste cluburi. Apoi va las print screen cu una din conversatiile avute si la final niste linkuri de inspiratie, inclusiv in engleza, fiindca acolo sunt demontate inca de prin anii 2013 – 2014. Cea mai convingatoare mi se pare Norvegia, care i-a declarat ilegali, justificarea fiind simpla: se accepta astfel de cluburi cu taxa de membru doar daca proportia de taxa versus produs efectiv oferit este de 50-50%…ghici proportie WorldVenture ? 95 cu 5%…I rest my case.
P.S.: aviz amatorilor: desi in argumentele mele o sa gasiti multe “de ce”-uri, ele sunt pur retorice, eu mi-am facut deja propria parere si NU doresc sa mi se raspunda. Go away please! Mergeti in una din vacantele alea fabuloase ale voastre si lasati-ma in pace!
1 – de ce sa platesc o taxa de membru timp de un an pentru a calatori abia dupa 12 luni? si chiar si asa, de ce punctele acumulate nu pot fi folosite integral pentru o singura calatorie? de ce ma obligi sa calatoresc de N ori si sa folosesc doar un procent din punctele acumulate la fiecare calatorie? si de ce doar in urmatoarele 12 luni, ca altfel pierd punctele acumulate, deci am dat banii degeaba?
2 – de ce atata vehementa? de ce atata insistenta? de ce atata secretomanie? Da, ti se potriveste si ai calatorit de nu mai poti, bravo tie, dar daca eu iti zic ca NU ma intereseaza, te rog sa te opresti acolo. Iar daca ai ajuns sa abordezi si persoane complet straine, tind sa cred ca ti-ai pierdut deja multi din prieteni si undeva in sinea ta tu stii ca fara sa indeplinesti schema piramidala de aducere a unui numar de noi membri nu vei atinge niciodata acea Walhalla a calatoriilor nelimitate si ieftine / gratuite…trist moment…
3 – da, pot sa ii inteleg pe cei care nu vor, nu au timp sau pur si simplu carora nu le place partea de cautare, e foarte ok. Pentru asta exista agentii de turism care iti pot oferi excursii dupa buget si preferinte, atunci cand poti, atat cat poti, si oamenii aia vor jongla cu datele si cazarile pana iti vor gasi ceva convenabil. Daca vreti prin agentii, dati-mi de veste, am cativa amici care fac treaba excelenta la preturi foarte bune si vi-i recomand cu toata increderea.
4 – de ce se merge numai in grup? de ce se zambeste ca la reclama de pasta de dinti? de ce sariti, fratilor? de ce baner albastru care ocupa toata privelistea? ah, si acel mesaj care se doreste a starni invidia si dorinta de a fi si tu parte a turmei fericite…
Sincer, urasc senzatia aia de turma, mie imi displace de cele mai multe ori senzatia de apartenenta, mi-e bine singura, savurez fiecare moment de outsider. Serios, voua nu va place sa va auziti propriile ganduri? Aleg oricand calitatea in detrimentul cantitatii, ador linistea si urasc acele “poze cu maimuta”, fiindca eu asa simt acele fotografii de grup.
Pana la urma, eu plec in calatorie ca sa vad un loc nou sau sa revad un loc drag si eu asta vreau sa impartasesc altora prin fotografiile postate, nu mutra mea si dintii mei strambi, prefer sa las loc peisajului si cel mult mascotei – aici Povestea Ratei
Va las aici articolul Secretele Vacantelor Mele ; nimic secret, nimic infailibil si totul de gustibus. Dar mare parte din placerea unei vacante este surpriza din spatele cautarii si planificarii. De ce sa renunt la placerea cautarii pe care o fac la Ryan Air de exemplu?
Pai nu mai bine ma lasati sa raman eu frumos in bula mea roz, bucurandu-ma de planificarea de la 0 a unei calatorii, de listele si listutele mele (a se vedea Bergamo – Milano si Plan de Toscana, beat that please), de micile incidente care condimenteaza o vacanta, de planurile care nu ies si de surprizele aparute pe parcurs care devin noi povesti? Go away please! Far, far away!
Linkuri in romana: turism market ; jurnal de navetist ; o viata buna ; gabi miron
Linkuri in engleza: hey explorer ; ethan vanderbuilt ; behind mlm – norway
Puteti cauta si voi dupa cuvintele cheie din titlu si apoi popcorn se cheama pleiada de postari gasite 😉
Si inca aceasta persoana a fost decenta in abordare si a inteles ca trebuie sa se opreasca, altii o tot tin langa si devin enervant de insistenti, motiv pentru care am decis sa scriu acest articol.
In incheiere, si as vrea sa sper ca nu va fi nevoie sa distribui acest link prea des pe viitor, aceasta este esenta articolului meu:
NU MAI INCERCATI SA VINDETI CASTRAVETI GRADINARULUI !!!
NU VREAU CLUBURI DE CALATORII !!!
NU VREAU ABONAMENTE DE NICI UN FEL !!!
NU VREAU PROPUNERI SAU PONTURI SECRETOASE !!!
