O sa incep aceasta postare cu o poveste, ca tot imi plac mie asa de mult povestile 🙂
In iunie 2016 am fost in vacanta in Bergamo si in ultima zi tot vedeam ca fiecare magazin indiferent de ce comercializa avea un obiect invelit in plastic portocaliu. Initial am crezut ca e o forma de protest, dar am aflat repede ca asa anuntau ei ca se intampla ceva special in apropiere. Un artist bulgar urma sa inaugureze o pasarela plutitoare de 3 km in zona lacului Iseo. Noi am plecat pe 17 iunie, pasarela s-a deschis pe 18. Si citind atunci pe moment mi-a placut o remarca a artistului: “totul este temporar dar toti meritam sa avem parte de un moment unic in viata“. De aceea el nu repeta niciodata cu exactitate proiectele (detalii aici: christo and jeanne-claude, jurnal de navetist, associated press, ny times, deutsche welle)
Si mi-a placut mult ideea asta, poate de asta imi si documentez atat de mult vacantele, ca sa pot prinde astfel de momente, desi uneori au venit ca o surpriza chiar si pentru mine: in Brugge am prins ziua monumentelor si am intrat in una din morile de vant inchise pentru conservare restul anului; in Florenta am prins targ de ciocolaterii dupa ce cu un an inainte am ajuns in zi de sarbatoare si era inchisa ciocolateria la care chiar anuntasem ca vin, daaaar…acea zi de sarbatoare a deschis doar pentru o zi Termele Tetuccio din Montecatini Terme…si am fost acolo savurand un pahar de vin pe fundal de muzica clasica.
Iar acum am avut parte de un eveniment care va ramane unic in Constanta. La care am fost nu doar partas ci co-autor. Si e o senzatie atat de placuta, sa fii acolo, pe de o parte, si, pe de alta parte, sa fii partial responsabil de acel eveniment. Sa stii ca ai putut oferi un moment special care a bucurat atatia oameni. Reactiile tuturor la final de zi vor deveni (au devenit deja) amintiri si se vor transforma in propriile noastre povesti 🙂
Cum a fost pentru mine? Frumos, energizant, plin de senzatii, dar pe care am inceput sa le simt abia spre final; pana atunci fiind intr-o permanenta stare de alerta si atentie distributiva, in zilele de dinainte fiind ocupata cu micile detalii de rezolvat, iar in ziua evenimentului ocupata cu tur, interviuri, filmari, telefoane multe, ploaie, ultimele detalii…si apoi concert 🙂 si apoi relaxare, multa relaxare, cand am inceput sa primesc reactiile participantilor si am constientizat ca a iesit extraordinar de frumos. Ma rog, si oboseala 🙂 dar aia nu mai conteaza, inca mai am de recuperat la somn si la alte proiecte lasate in asteptare, dar abia astept sa vad ce imi mai iese. Si as lua-o de la capat oricand…si asa poate invat sa mai cer si ajutor (prietenii stiu de ce spun asta 😀 cazinoul ala e de fapt imens si nu se curata de unul singur )
Parti din ce s-a intamplat in weekend cel mai probabil se vor mai repeta. Dar senzatia va fi deja alta, fiindca nu va mai fi identic, va exista deja un termen de comparatie si o experienta din care sa ma inspir, acea senzatie de “prima data” nu mai poate fi repetata.
Comunicatul oficial a fost acesta.
Au scris despre eveniment : Economistul, Radio Romania Cultural, Agentia de Carte , Romania Pozitiva, Observator de Constanta.
Au facut reportaj dupa eveniment: Pro TV. Emisiunea va putea fi vizionata in scurt timp pe canalul Youtube EnjoyTV Romania. Intre timp, a aparut emisiunea si o puteti viziona aici.
Albume foto: UCIMR , Photo Phantasy. Albumul meu aici (am salvat fotografii de peste tot unde am gasit 😀 ). Interiorul Cazinoului are album dedicat aici.
