Primul meu articol efectiv va fi despre un loc proaspat vizitat, cu o cladire pe care o admirasem si cu alte ocazii si intre timp i-am aflat si povestea.
Constanta, port cu o istorie mai veche de 2000 de ani are si un muzeu al portului care ar merita cunoscut si promovat.
Muzeul isi are sediul in cladirea ce poarta numele de Cuibul Reginei sau Pavilionul Regal.Cladirea a fost proiectata si realizata de inginerii portului Constanta sub stricta indrumare a lui Anghel Saligny, ( arhitectul podului de la Cernavoda, intre anii 1909-1910 si al silozurilor de cereale din port, inca functionale si acum).
Cladirea se afla amplasata pe fostul dig de intrare in port si a fost conceputa initial ca o constructie din lemn semanand cu suprastructura unei ambarcatiuni.
Din pacate, muzeul se află într-o locaţie la care se ajunge destul de greu. In stanga Porţii 1, vizitatorul trebuie sa o ia de-a lungul digului aproximativ 1 km. Peisajul pana acolo nu e cel mai placut, dar portul tranziteaza pana la urma marfuri din cele mai diferite si nu neaparat cele mai placute ochiului. Ajungand la capat, acesta are în fata o cladire mica, dar cocheta si primitoare, care ascunde multe lucruri interesante. Din cauza locatiei sale, muzeul este vizitat mai ales de cunoscatori si de turisti straini.
Poarta 1, pentru cei nefamiliarizati cu zona, este situata in capatul promenadei unde se viziteaza celebrea ruina de acum numita Cazino. Vorbim de capatul care se termina in restaurantul Vraja Marii, nu spre Comandamentul de marina si nu portul turistic proaspat reamenajat (foarte frumos , de altfel).
In apropierea „Cuibului Reginei” s-a construit Farul Carol I, dat în folosinţă în 1913.
La 1896 incep in mod oficial lucrarile de constructie portului, lucrari finalizate oficial in 1909, iar pavilionul a fost construit intre anii 1909 – 1910 fiind deja folosit de regina Elisabeta / Carmen Sylva in 1911.
Regina statea aici de cele mai multe ori numai cu garzile de onoare, in timp ce regele statea la Palatul Regal din Constanta (actualul Tribunal). Regele o vizita pe regina, luau ceaiul impreuna iar regina organiza aproape zilnic ceaiuri literare sau receptii pe care ziaristii le considerau de o simplitate incantatoare.
In plus a fost proiectata o terasa foarte frumoasa deasupra marii, de unde regina, mai ales catre batranete, imbracata în alb, cu parul lung si alb, statea pe terasa si ura vapoarelor care plecau in larg „Drum bun!” si „Noroc!”. Tot echipajul se aduna pe punte si o saluta pe regina la plecarea si la venirea in port.
Cea mai importanta vizita la „Cuibul” Elisabetei a fost a ţarului Rusiei, Nicolae al II-lea, în iunie 1914. Acesta a sosit pe mare cu iahtul imperial „Standard”, care a acostat în port. Ţarul a vizitat împreună cu Carol I silozul de cereale, oraşul, iar seara gazdele si invitatii au urmarit, de pe terasa regala, o defilare a navelor, in lumina focurilor de artificii.
In ianuarie 1927 „Cuibul” a fost devastat de un puternic incendiu, amploarea incendiului fiind data şi de materialele din care era construita cladirea, preponderent lemn, prelata, hartie. Reconstructia va dura pana in 1928 si se vor folosi de data acesta caramida , piatra si beton armat.
Ultima renovare asupra cladirii a avut loc intre anii 1983 – 1985.
Doar pana in 1945 – 1946 s-a pastrat ce era original in resedinta. In anii ’60, atunci cand s-a pus problema extinderii digului si construirii caii ferate, aproape jumatate din cladire a fost demolata. S-a modificat intreaga zona a portului, iar pavilionul din port a suferit modificari importante, disparand latura de est a cladirii.
In perioada comunismului, de acest loc s-a ales praful. „Cuibul” ajunge să fie magazie pentru depozitarea materialelor de construcţie.
In 1996 a fost inaugurata forma actuala a cladirii, o copie relativ fidela. Nivelul a fost inaltat. S-a pastrat pozitia cladirii care conduce si acum vizitatorul catre vechiul Far. Terasele nu mai sunt atat de ample precum odinioara şi nu mai au copertine. In plus, lipseste pontonul din lemn.
Anul deschiderii Muzeului Portului – 1996 – a fost ales pentru a marca o aniversare importanta pentru port: La 1896 încep, în mod oficial, lucrarile de construcţie a portului. La implinirea a o suta de ani ceea ce a mai ramas din «Cuibul reginei» s-a transformat in muzeu.
Muzeul prezinta traditiile si activitatile portuare din perioada anticului Tomis pana in zilele noastre.
Expozitia permanenta este organizata in ordine cronologica, din antichitate si pana în vremuri contemporane si reflecta istoria portului. Muzeul Portului ofera publicului în primul rand imagini de epoca si reproduceri dupa documente importante sau planuri de constructie. In prima sala, dedicata istoriei antice si medievale, pot fi văzute amfore grecesti si romane, alaturi de imagini medievale. Panzarul moldovenesc, de exemplu, este prezent pe o reproducere dupa o fresca dintr-o manastire bucovineana.
In urmatoarea încapere sunt prezentate începuturile istoriei moderne ale portului, cu diferitele planuri, trasate de arhitecti romani si straini. Aflam aici ca portul a fost construit dupa un plan elaborat original de I. B. Cantacuzino, dar modificate ulterior de Gheorghe Duca şi Anghel Saligny. Saligny a fost ajutat de o intreaga grupare de ingineri formidabili, la vremea respectiva. Din pacate, numai numele lui s-a pastrat aureolat de glorie. De exemplu, el devine director al lucrărilor în 1899. Pana atunci directorul lucrarilor fusese inginerul Gheorghe Duca. Tot in aceasta sala se găseste si un birou de epoca, ce fusese luat de sovietici din port si dus la Bucuresti, dar care a fost adus înapoi, pentru a fi expus.
In a treia încapere vizitatorul are în fata o frumoasă piesa de mobilier, care fusese luata, ca si biroul, din port de catre sovietici, dar a fost readus la Constanta pentru a fi expus. In vitrina acestuia se pot vedea lucrari de epoca de referinta pentru navigatie si activitatile portuare, de genul „Lloyd’s register” si altele.
Ultimele doua incaperi sunt dedicate perioadei interbelice si celei socialiste.
Si cateva exponate din curte.
Pentru siguranta, fiindca nu stiu ce statut mai are cladirea muzeului, daca doriti sa-l vizitati sunati inainte la numarul 0241 602590 ; Program: Luni-Vineri 8.00-16.00
Multumim pentru articol,pentru informatii,eu chiar n-am vizitat nimic in Constanta…pacat ca nu mai e cladirea originala(nu ma refer la cea din lemn,cea care au demolat-o astia),dar cred ca merita a fi vazut.
ps n-ai vrea sa scoti totusi codul de verificare ca pierd timp "chiorandu-ma" la el…hi,hi
auch, n-am stiut ca cere, stai sa vad de unde il pot scoate, ca si pe mine ma enerveaza
Nici nu am stiut ca exista un Muzeu al Portului Constanta. Daca voi ajunge pe zona cu siguranta il trec pe lista de vizitat. Multumim pentru articol si informatie!
Cu placere, ma bucur sa fiu de folos. Cand ajungi in zona poti vizita si muzeul de sculptura Ion Jalea, este chiar peste drum de catedrala intr-o cladire frumoasa si cocheta, a carei poveste o voi relata cat de curand. De ce merita vizita? Pentru ca sculptorul respectiv a realizat toate lucrarile (in piatra, bronz sau lemn si de dimensiuni impresionante) cu o singura mana, pierzand-o pe cealalta in primul razboi mondial.
Intrarea este 5 lei si nu-ti rapeste nici prea mult timp.
Ma ofer ghid al zonei pentru doritori 😉
Diana, mi-e rusine sa spun ca sunt din Constanta si nu auzisem de acest Muzeu al Portului, mai ales ca sotul meu este si navigator.
Felicitari pentru toate cele trei articole despre orasul nostru.
Multumesc frumos, Oana. Vor mai veni si alte articole.
Am in plan si muzeul militar care este ascuns tare si care merita si el promovat.
Abia apoi o sa vin cu obiective deja cunoscute.